Trăim într-o lume cu mai mulți oameni superficiali decât profunzi.
Cu mai multă falsitate decât sinceritate.
Cu mai multă dorință trupească decât conexiune reală.

Cu mai mult dor, orgoliu și cuvinte nespuse
decât luptă și curaj.

Mulți ducem lipsă de asumare.
De empatie.
De entuziasm.
De dragoste.

Parcă trăim într-un film cu roboți.
Fără sentimente. Fără suflet. Fără iubire.

Sperăm la schimbare. Sperăm la mai bine.
Dar n-avem răbdare.
Suntem mereu pe fugă.
Vrem mai mult, mai repede, mai ușor.

Unde suntem și unde ajungem?

Fugim o viață fără viață.
Trăim fără să trăim.

Ne e frică să greșim,
să fim răniți în orgoliu,
să ne curgă lacrimile lângă alții.

Alegem să renunțăm
când lucrurile devin mai grele.

Unde ajungem?

Vrem, dar nu facem.
Nu riscăm. Nu ne asumăm.
Nu vrem să regretăm,
dar trăim plini de regrete.

Unde ajungem?